Reforma Poliției de Frontieră

POLIŢIA DE FRONTIERĂ A MAI
Stema PF

Necesitatea reformării Poliţiei de Frontieră a fost determinată de orientarea strategică a Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, care presupune adoptarea valorilor şi standardelor europene inclusiv în domeniul controlului la frontiera de stat. Astfel, prin aprobarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat pe anii 2011-2013 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1212 din 27.12.2010), a fost iniţiat procesul de modernizare a Serviciului Grăniceri (actual Poliția de Frontieră), beneficiile pe termen lung vizând dezvoltarea comerţului şi a investiţiilor, facilitarea şi urgentarea tranzitului transfrontalier, un control mai bun al migraţiei ilegale orientat spre UE, promovarea turismului, reducerea pierderilor fiscale şi vamale generate de contrabandă, precum şi asigurarea unui mediu de securitate mai stabil şi sigur în regiune.

Având obligaţia de a întreprinde toate măsurile necesare pentru securizarea a peste 1453 km de frontieră, dintre care 684 km cu România (frontiera externă a Uniunii Europene) şi, implicit, pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii la frontierele ţării noastre, Poliţia de Frontieră a elaborat o concepţie bine definită de control al frontierelor, conformată celor mai bune practici ale UE. Prin aceasta se are în vedere: asigurarea continuităţii activităţii de control al frontierei în timp şi spaţiu; folosirea eficientă şi în complex a forţelor şi mijloacelor; gradualitatea acţiunilor; dispunerea unităţilor mobile şi fixe ale Poliţiei de Frontieră conform analizei riscurilor, respectiv coordonarea unitară şi dinamica activităţilor specifice.

În acest context, la 1 iulie 2012, a intrat în vigoare Legea Nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră, prin care se reglementează atribuţiile şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră, finanţarea şi asigurarea logistică a ei, statutul juridic, protecţia socială a poliţiştilor de frontieră. În conformitate cu prevederile Legii menţionate, în scopul asigurării şi realizării sarcinilor de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere, traficului de fiinţe umane, organizării migraţiei ilegale, trecerii ilegale a frontierei de stat, contrabandei (în afara teritoriului punctelor de trecere a frontierei de stat), falsificării şi folosirii frauduloase a documentelor, Poliţiei de Frontieră i-au fost atribuite noi competențe în domeniul urmăririi penale, examinării contravenţiilor, expertizei actelor de călătorie, investigării crimelor transfrontaliere, eliberării vizelor la punctele de trecere a frontierei de stat în cazuri de excepţie, precum şi alte competenţe în domeniul specific de activitate.

Reformarea instituţională a Poliţiei de Frontieră, iniţiată la 1 iulie 2012, a constat în:

  • crearea unui organ al administraţiei publice, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care exercită atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, al combaterii migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere;
  • profesionalizarea şi demilitarizarea sistemului de asigurare a securităţii frontaliere;
  • crearea în cadrul Poliţiei de Frontieră a subdiviziunilor specializate în domeniul urmăririi penale şi expertizei actelor de călătorie;
  • reducerea numărului total de funcţii cu aproximativ 36% (de la 5506 de unităţi la 3543 unităţi, inclusiv 335 unităţi personal de deservire tehnică);
  • reducerea numărului de funcţii de conducere de la nivelul central cu aproximativ 30%, în favoarea funcţiilor de execuţie de la nivelele regional şi local;
  • eficientizarea activităţii Poliţiei de Frontieră, în ceea ce priveşte descentralizarea procesului decizional la nivel operaţional în domeniul resurselor umane, financiar, logistic, etc.

Astfel, prin Hotărîrea Guvernului nr. 434 din 19.06.2012 a fost aprobat Regulamentul Departamentului Poliţiei de Frontieră, Structura organizatorică a Departamentului Poliţiei de Frontieră, Lista subdiviziunilor din subordinea Departamentului Poliţiei de Frontieră, precum şi efectivul-limită al Poliţiei de Frontieră în număr de 3543 unităţi, inclusiv 335 unităţi personal de deservire tehnică. Organizatoric, Departamentul Poliţiei de Frontieră a fost compus din:

  • Conducerea;
  • Direcţia generală supraveghere şi control a frontierei;
  • Direcţia generală dotări;
  • Direcţia generală resurse umane;
  • Direcţia inspectare generală, planificare şi implementare politici;
  • Direcţia urmărire penală;
  • Direcţia expertiză a documentelor;
  • Direcţia juridică, asistenţă regim de frontieră şi practică contravenţională;
  • Direcţia finanţe Direcţia relaţii internaţionale şi integrare europeană;
  • Direcţia securitate internă;
  • Direcţia sisteme de monitorizare şi transmisiuni;
  • Direcţia tehnologii informaţionale;
  • Direcţia secretariat;
  • Secţia programe şi proiecte de asistenţă;
  • Secţia relaţii cu publicul şi mass-media.

Din subdiviziunile din subordinea Departamentului Poliţiei de Frontieră făceau parte:

  • Centrul operaţiuni la frontiere;
  • Direcţia regională Edineţ;
  • Direcţia regională Otaci;
  • Direcţia regională Costeşti;
  • Direcţia regională Ungheni;
  • Direcţia regională Leova;
  • Direcţia regională Cahul;
  • Direcţia regională Vulcăneşti;
  • Direcţia regională Basarabeasca;
  • Direcţia regională Ştefan Vodă;
  • Centrul de aprovizionare tehnico-materială şi întreţinerea imobilelor;
  • Colegiul Naţional al Poliţiei de Frontieră.

Totodată, în rezultatul implementării măsurilor de reformare, numărul subdiviziunilor de nivel tactic s-a redus cu 38%, acestea fiind comasate cu alte subdiviziuni (din 118 subdiviziuni au fost create 73). Demn de remarcat este faptul că în urma acestor optimizări angajații și-au păstrat locurile de muncă.

Un alt obiectiv important al Poliţiei de Frontieră l-a reprezentat îmbunătăţirea calităţii pregătirii personalului propriu, prin asigurarea necesarului de contingent şi creşterea nivelului de formare profesională iniţială şi continuă, pe baza unui sistem performant, care să corespundă cerinţelor de securitate a frontierei Republicii Moldova şi practicilor europene în domeniu.

Astfel, a fost intensificat procesul de pregătire a personalului în toate domeniile de interes pentru instituţie (activitatea echipelor mobile şi de patrulare, analiza riscurilor, examinarea documentelor de călătorie, patrularea comună, acquis-ul Schengen, limbile străine, perfecţionarea în domeniul combaterii fenomenelor infracţionale transfrontaliere, cooperare etc.).

Eficientizarea măsurilor de securizare a frontierei a fost posibilă şi printr-un substanţial suport logistic, în continuă dezvoltare şi modernizare, atât cu fonduri externe cât şi cu cele disponibile de la bugetul de stat.

În acest context, prin intermediul unor proiecte de asistență externă, printre care se numără șiProiectul de dezvoltare a sistemului de comunicaţii fixe şi mobile la frontiera de stat (Fixed and Mobile Communications Network for Moldovan Border Guards Service), a fost creat sistemul de transmisiuni prin radio-releu, care servește ca magistrală de transmitere de date între diferite subdiviziuni ale DPF. Acest proiect permite asigurarea cu servicii IT fiecare subdiviziune a DPF, permite integrarea mai multor servicii, centralizarea datelor și operativitate în transmiterea a datelor de diferit tip – voce, video, digitale. Sistemul oferă posibilitatea înfăptuirii comunicațiilor fixe și mobile securizate, supraveghere video și transmitere a datelor între aceste locații, astfel îmbunătățind calitatea serviciului colaboratorilor Departamentului Poliției de Frontieră.

De menționat faptul că la toate subdiviziunile Poliţiei de Frontieră responsabile de controlul trecerii frontierei de stat, sistemul informaţional automatizat destinat evidenţei traversărilor a fost conectat online cu serverul central al Poliţiei de Frontieră, cu posibilitatea de verificare a valabilităţii actelor de călătorie a cetăţenilor Republicii Moldova, verificarea cetăţenilor străini şi transportului auto în baza de date INTERPOL. Totodată, acestea au fost dotate cu dispozitive de citire a datelor din zona mecanolizibilă şi din cipurile RFID din actele de călătorie.

La secţia de control a frontierei Chişinău - Aeroport, pe direcţia intrare a fost instalat complexul tehnic e - Gate, destinat trecerii automatizate a procedurii controlului de frontieră pentru cetăţenii Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice.

Prin interconectarea sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră cu sistemele informaționale ale altor instituții naționale se asigură un schimb constant de date, ceea ce permite micșorarea timpului de staționare a pasagerilor și bunurilor în punctele de trecere a frontierei de stat.

Un alt proiect de asistență externă de care beneficiază Poliția de Frontieră este Proiectul „Armele de distrugere în masă - Programul de Prevenire a Proliferării (ADM PPP)”, finanţat de către Departamentul Apărării al SUA şi implementat de către Reprezentanţa în RM a Companiei “URS Federal Services International, Inc.” Obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea şi consolidarea capacităţilor Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal din Republica Moldova de a descuraja, detecta şi interzice trecerea armelor de distrugere în masă şi ale materialelor conexe peste frontiera de stat. În cadrul acestui proiect, asistenţa este acordată sub formă de echipamente, materiale, tehnologii şi cursuri de instruire pentru utilizarea acestora. Mai mult, proiectul tinde să consolideze capacităţile de comandă şi control, comunicaţii, supraveghere, detectare şi interzicere a armelor de distrugere în masă pe teritoriul ţării, precum și să sporească securitatea frontierelor.

Proiectul MIGRECO, cu un buget de 673 mii de euro, presupune acțiuni în vederea prevenirii migrației, gestionării migrației, etc. În cadrul acestui proiect au loc mai multe vizite de studiu, schimburi de experiență. Tot în cadrul proiectului, Poliția de Frontieră beneficiază de o asistență considerabilă, din partea unui consultant extern, în domeniul managementului integrat al Frontierei și resurselor umane.

O nouă etapă în dezvoltarea relațiilor de cooperare cu statele vecine în domeniul controlului frontierei, o constituie efectuarea controlului comun în punctul de trecere „Briceni-Rossoşanî” pe teritoriul Ucrainei. Totodată, se efectuează patrularea/monitorizarea comună a frontierei „verzi” atât cu România cât și cu Ucraina. Aceste acțiuni contribuie nemijlocit la sporirea securității frontierei de stat precum și la îmbunătățirea calității serviciilor prestate persoanelor care traversează frontiera de stat.
Cooperarea intensivă cu EUBAM a jucat un rol major în procesul de reorganizare al Poliției de Frontieră.

Astfel, Misiunea EUBAM a contribuit activ la dezvoltarea cadrului legal de activitate al Poliției de Frontieră, dezvoltarea capacităților instituționale, dezvoltarea managementului integrat al frontierei de stat, la dezvoltarea cooperării interinstituționale și internaționale. În același timp, EUBAM a contribuit la elaborarea și dezvoltarea conceptului echipelor mobile și a Centrului Național de Coordonare ale PF a RM, precum și la pregătirea personalului pentru activitatea în cadrul echipelor mobile ale Poliţiei de Frontieră.

Totodată, EUBAM a contribuit la pregătirea calitativă a Poliției de Frontieră către misiunile de evaluare ale UE privind implementarea condiționalităților Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize. În rezultatul misiunilor, experții UE au calificat managementul frontierei în Republica Moldova la un nivel înalt.

În ceea ce privește întreprinderea acțiunilor comune cu Agenția FRONTEX, putem menționa că Poliția de Frontieră a participat la operațiunile comune "Focal Points" Land and Air, desfășurate în punctele de trecere a frontierei din Polonia, România, Spania, în cadrul cărora reprezentanții DPF au preluat cele mai bune practici în domeniul controlului de documente şi combaterii migraţiei ilegale.

Totodată, sub auspiciile FRONTEX, Poliția de Frontieră a RM găzduiește operațiunea comună ”Coordination Points 2013” în cadrul căreia reprezentanții autorităților de frontieră ale Austriei, României, Olandei, Poloniei și Letoniei sunt detașați la PTF „Criva” și PTF „Tudora”.

Evoluția evenimentelor atât la nivel național cât și internațional, a condiționat continuarea reformelor instituţionale şi organizaţionale ale Poliţiei de Frontieră, ca fiind deja o instituție în cadrul întregului sistem al afacerilor interne.


Prin implementarea prevederilor noii legislaţii, au fost stabilite noi obiective de reformare a sistemului instituţional al Poliţiei de Frontieră, dintre care putem menționa:

  • Crearea în cadrul Poliţiei de Frontieră a unităţilor capabile să implementeze managementul integrat al frontierei de stat în corespundere cu atribuţiile noi acordate (urmărirea penală, investigaţii speciale, securitatea aeronautică şi ordinea publică în punctele de trecere a frontierei);
  • Reducerea numărului subdiviziunilor la nivel regional şi tactic; crearea unui sistem eficient de management; îmbunătăţirea infrastructurii, securităţii personale, precum şi a sistemului de control al frontierei de stat;
  • Clasificarea subdiviziunilor de nivel tactic pe două categorii, reieşind din gradul de vulnerabilitate, calculat şi argumentat în dependenţă de anumiţi factori decisivi (importanţă strategică, dislocare, relief, reţea de drumuri, populaţie, flux de persoane şi unităţi de transport etc.);
  • Implementarea procedurilor de operare standard (SOP) în domeniul controlului la frontieră (în materie de operaţiuni, personal, instruire, finanţe, comunicaţii şi schimb de informaţii, logistică, analiză de risc);
  • Acţionarea operativă şi legală pentru soluţionarea rapidă a sesizărilor venite din partea cetăţenilor şi oferirea unor servicii de calitate acestora la nivelul standardelor internaţionale.

Astfel, de la începutul anului 2013, Poliţia de Frontieră se află într-un proces amplu de reorganizare, care s-a materializat prin:

  • amendarea cadrului normativ ce reglementează structura şi efectivul limită a Departamentului Poliţei de Frontieră;
  • reducerea subdiviziunilor subordonate Departamentului Poliţei de Frontieră (nivel regional şi local);
  • dezvoltarea capacităţilor la implementarea noilor competenţe.

În acest sens putem menţiona că startul a fost dat la 13.03.2013 (HG nr. 190 care a intrat în vigoare la 15.06.2013), prin modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 434 din 19 iunie 2012 cu privire la Poliţia de Frontieră, unde este prevăzută instituirea unei structuri noi cu efectiv limită de 3500 unităţi, dintre care, 240 unităţi – personal de deservire tehnică.

Astfel, începând cu 15 iunie 2013, Poliţia de Frontieră este organizată:

  • la nivel central – Departamentul Poliţiei de Frontieră;
  • la nivel regional – 4 Direcţii regionale, Sectorul Poliţiei de Frontieră ”Aeroportul Internaţional Chişinău”, Centrul de aprovizionare tehnico-materială şi întreţinere a imobilelor şi Colegiul Naţional al Poliţiei de Frontieră;
  • la nivel local – 41 Sectoare ale Poliţiei de Frontieră.

Gradul de încadrare a Departamentului Poliţiei de Frontieră după reorganizare este de aproximativ 87%, fiind într-o continuă creștere. Dintre aceștia, poliţiştii de frontieră bărbaţi constituie 79,4 % din total, iar poliţişti de frontieră femei - 20,6%. În vederea informării personalului cu privire la beneficiile reorganizării, a fost elaborat un plan concret și bine definit, astfel încât polițiștii de frontieră nu s-au eliberat din serviciu, păstrându-și totodată funcțiile deținute.

Astfel, în urma reorganizării a fost redus cu aproximativ 35% numărul funcţiilor de conducere şi de personal tehnic în favoarea celor de execuţie (predestinaţi nemijlocit pentru controlul frontierei); a fost redus cu aproximativ 25% numărul funcţiilor de ofiţeri; au fost consolidate capacităţile subdiviziunilor Poliției de Frontieră în domeniul urmăririi penale, investigaţiilor speciale, precum și a echipelor mobile, prin majorarea statelor de personal şi instituirea lor la nivel regional, conform zonelor de responsabilitate; a fost îmbunătățită infrastructura la nivel regional şi local, subdiviziunile fiind asigurate cu o bază tehnico-materială modernă, în cantităţi suficiente; a crescut considerabil capacitatea de mobilitate a subdiviziunilor la nivel central, regional şi local, prin dotarea acestora cu mijloace de transport în volum de aproximativ 90 %; au fost repartizate zonele de responsabilitate în vederea realizării atribuţiilor în limitele unităţilor administrativ-teritoriale; a fost asigurată compatibilitatea personalului atât în executarea misiunilor la supravegherea frontierei de stat, cât şi la controlul trecerii frontierei.

Totodată, datorită optimizării subdiviziunilor de nivel regional şi local, a fost realizată economia surselor financiare din bugetul de stat pe serviciile comunale şi combustibil în suma de 1 662 856,39 lei.

Procesul de reformare al Poliției de Frontieră este în continuă derulare. Rezultatele tangibile ale acestuia au fost posibile prin crearea unui sistem de conducere optimal şi eficient la toate nivelele și prin implementarea unui management performant al frontierei de stat, menirea cărora fiind sporirea încrederii şi a nivelului de satisfacţie al cetăţenilor faţă de activitatea Poliţiei de Frontieră, precum și să aducă un plus de imagine ţării, care ar culmina cu revenirea în țară a cetăţenilor plecaţi la muncă în străinătate şi, în cele din urmă, cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Submit to FacebookSubmit to Google BookmarksSubmit to Twitter
  • baner_guvern_md
  • baner_moldova_md
  • baner_parlament_md
  • baner_presedinte_md
  • banner_MAI
  • bb1_igp2
  • bb2_protectie civila
  • bb3_carabinieri
  • bb4_biroul migratie si azil
  • bb5_academia stefan cel mare
  • bb6_dinamo1
  • cnpdcp
  • vama
  • vy_moficial